Comitetul Olimpic și Sportiv Român a sărbătorit vineri, 12 septembrie, 100 de ani de la înființare. Cu acest prilej, la Ateneul Român a avut loc Centenarul Olimpismului Românesc, eveniment la care au participat peste 200 de foști sportivi români medaliați la diferite ediții ale Jocurilor Olimpice. Printre invitați s-a numărat și Olga Szabo Orban, prima medaliată a României la scrimă într-o ediție a Jocurilor Olimpice (argint la floretă individual în 1956, la Melbourne).
Profitând de prezența dumneaei în București pentru câteva zile, site-ul www.frscrima.ro a realizat un interviu în exclusivitate cu doamna Olga Szabo Orban.

Ce a reprezentat scrima pentru dumneavoastră?
Având în vedere că am început destul de târziu scrima, la 14 ani, pentru mine scrima a însemnat totul. Cu toate acestea, rezultatele au început să vină destul de repede. Scrima a fost viața mea, iar profesoara de franceză, Ecaterina Bartoș, cea care m-a dus pentru prima dată în sala de scrimă și cea care m-a îndrumat spre facultate, a fost ca o a doua mamă pentru mine.

Sunteți prima medaliată a scrimei românești la o ediție a Jocurilor Olimpice și cea dintâi campioană mondială în acest sport pentru țara noastră. Ce înseamnă aceste lucruri pentru Olga Szabo?
Este o mare mândrie. Mă gândesc cu plăcere că eu am fost prima care a obținut aceste distincții și mă bucur că după mine au venit mulți alți sportivi care au urcat pe podium la Jocurile Olimpice și la Campionatele Mondiale. Și nu doar au cucerit medalii strălucitoare, ci chiar au practicat o scrimă frumoasă. Preferam mereu să trag cu o adversară care făcea o scrimă frumoasă, decât cu o sportivă ce era mai slabă la tehnică.

Care este medalia cea mai apropiată de sufletul dumnevoastră?
Medalia de argint de la Jocurile Olimpice de la Melbourne, din 1956, îmi este foarte dragă. La acea vreme, nici nu împlinisem 18 ani și nici nu mi-am dat seama ce mare performanță am reușit. Dar sunt foarte mândră și de titlul mondial câștigat cu echipa României în 1969, la Havana. În acea perioadă, noi ne băteam pentru medalii cu U.R.S.S. și  cu Ungaria. Rusoaiecele erau foarte bune. Nu aveau doar o echipă de patru foarte valoroasă, ci puteau forma chiar două formații la fel de tari. La Havana am tras în finală cu U.R.S.S. și am reușit să câștigăm la tușaveraj. Eu am fost în ultimul asalt și trebuia să mă impun cu 4-2 pentru a cuceri medaliile de aur. Am reușit și am fost foarte bucuroasă. Și azi sunt foarte mândră că am reușit să-mi ajut echipa să urce pe prima treaptă a podiumului.

Olga Szabo 1 Olga Szabo 2

Cum ați ajuns la scrimă?
Profesoara mea de franceză, Ecaterina Bartoș, a dus toată clasa la sala de scrimă. Dar am fost singura din clasa respectivă care a făcut scrimă la cel mai înal nivel. Au mai fost câteva colege care au practicat acest sport, dar s-au lăsat după doi ani.

Cum vi se pare scrima din prezent, în comparație perioada în care ați practicat-o dumnevoastră?
Foarte schimbată, foarte dinamică și foarte dură. Mie mi-a plăcut foarte mult sabia, dar în ziua de azi rar rezi asalturi frumoase. Totul se petrece într-o mare viteză. Se pune prea mare accent pe spectacol.

Ce spuneți despre ultimele rezultate ale scrimerilor români?
An de an, România este prezentă pe podium la cele mai importante competiții, iar acest lucru este extrem de benefic. Scrima este un sport de tradiție în țara noastră și vreau să cred că și pe viitor ne vom putea mândri cu multe medalii la Campionatele Europene, Campionatele Mondiale și Jocurile Olimpice.

Aveți vreun regret în ceea ce privește cariera dumneavoastră?
Am multe regrete, dar acum nu se mai poate schimba nimic. Mi-aș fi dorit să câștig o medalie de aur la Jocurile Olimpice. Am participat la cinci ediții ale aceste competiții, dar nu am reușit să urc nici măcar o dată pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. La întoarcerea de la Meblourne, după ce luasem medalia de argint, în 1956, soțul doamnei Ecaterina Bartoș mi-a spus că trebuia să fi câștigat aurul pentru că niciodată nu voi mai fi atât de aproape de el. Culmea e că pe Gillian Sheen, sportiva din Marea Britanie care a cucerit medalia de aur, o bătusem de trei ori în două zile. Am fost foarte tânără la acea vreme și fără experiență și m-am bucurat mult și pentru locul doi.

Cum ați primit invitația la Centenarul Olimpismului Românesc?
Sunt foarte mândră și m-a onorat invitația la un asemenea eveniment. Mă bucur că lumea nu m-a uitat, chiar dacă am plecat din țară de 24 de ani.

OLGA SZABO ORBAN
Data nașterii: 9 octombrie 1938
Armă: floretă

Palmares
Jocurile Olimpice
* 1956 –
argint la Melbourne în proba individual
* 1968 – bronz în Mexico în proba pe echipe
* 1972 – bronz la Munchen în proba pe echipe
Campionatele Mondiale (seniori)
* 1961 –
bronz la Torino în proba pe echipe
* 1962 – aur la Buenos Aires în proba individuală
* 1965 – argint la Paris în proba indiduală
* 1965 – argint la Paris în proba pe echipe
* 1967 – bronz la Montreal în proba pe echipe
* 1969 – aur la Havana în proba pe echipe
* 1970 – bronz la Ankara în proba individuală
* 1970 – argint la Ankara în proba pe echipe
Campionatele Mondiale (juniori)
* 1959
– argint la Paris în proba individual
Cupa Campionilor Europeni
*
trei locuri întâi cu echipa CSA Steaua în 1968, 1971 și 1972.