INTERVIU cu Mihai Covaliu în Bursa.ro: „Sportul trebuie considerat prioritate națională!” 

Președintele Federației Române de Scrimă, Mihai Covaliu a acordat recent un interviu ziarului Bursa.ro în care a vorbit despre comportarea scrimerilor români la Jocurile Olimpice de la Rio, despre probeleme acestui sport în România și despre obiectivele pentru următorul ciclu olimpic.
Interviu realizat de Isabelle Tița poate fi citit mai jos:

Ce înseamnă pentru Federaţia Română de Scrimă această medalie de aur la Jocurile Olimpice, dar pentru sportul românesc?
Prima medalie pentru România la Jocurile Olimpice de la Rio 2016 adusă de Federaţia Română de Scrimă şi singura de aur, înseamnă confirmarea valorii sportivilor de la scrimă din ultimul ciclu olimpic 2013-2016, perioadă în care scrima a adus pentru ţara noastră 24 de medalii la Campionatele Europene, Campionatele Mondiale şi Jocurile Olimpice.

A fost atins obiectivul Federaţiei la această Olimpiadă?
Obiectivul nostru a fost de 1-2 medalii şi am câştigat o medalie de aur. Consider că puteam mai mult, dar este bine, sunt mulţumit.

Care a fost bugetul alocat de către Federaţie pentru acest ciclu olimpic?
Bugetul Federaţiei noastre este de aproximativ 1 milion de euro pe an pentru toate categoriile de vârstă. Comparativ cu alte federaţii rivale, suntem mult peste ei la capitolul eficienţă, din punct de vedere al cheltuielilor şi rezultatelor.

Mai multe federaţii au invocat lipsa bazelor de selecţii pentru a justifica eşecul acestui ciclu olimpic, care este situaţia la scrimă?
Principalele cauze ale regresului din sportul românesc sunt cunoscute, printre care şi lipsa sălilor de sport, dar pe primul loc este absenţa specialiştilor, a antrenorilor şi faptul că sportul nu este prioritate naţională, aşa cum este în alte state, de exemplu, Ungaria.

Care sunt costurile pe care trebuie sa le suporte un părinte atunci când îşi aduce copilul la scrimă? Echipament, pregătire în cadrul unui club?
La început costurile sunt mici. Echipamentul este asigurat, se găseşte la sala de scrimă, însă vorbim strict de perioada de iniţiere. După care achiziţionarea unui echipament personal este din punct de vedere igienic, absolut necesar. Aici preţurile oscilează în funcţie de calitate, plecând de la 200-300 de euro, până la 500. În ceea ce priveşte participarea la concursuri, costurile sunt în funcţie de locaţia unde are loc competiţia, distanţa în km. Per total, oamenii trebuie să ştie că scrima nu este un sport scump.

Câte cluburi sunt afiliate Federaţiei la acest moment? Care este situaţia în ţară?
În momentul de faţă, vorbim despre 52 de cluburi, din care 14 particulare, numărul celor private fiind în creştere.
Din păcate, am avea nevoie de mai mulţi antrenori pentru a deschide mai multe cluburi întrucât avem cereri din mai multe oraşe. Principalele centre de scrimă din ţară sunt la Bucureşti (floretă, sabie, spadă), Craiova (spadă), Constanţa (spadă şi floretă), Slobozia (sabie), Iaşi (sabie) Târgu Mures (spadă), Cluj (floretă), Satu Mare (floretă şi spadă), Oradea (spadă), Braşov (sabie şi floretă), Râşnov (sabie), Timişoara (floretă) şi Ploieşti (floretă).

Care este părerea dumneavoastră despre situaţia în care se află sportul românesc? Ce soluţii aţi propune?
Sunt de părere că sportul trebuie considerat prioritate naţională. Dacă nu vom lua în considerare acest lucru, vom ajunge foarte jos. Eu am încredere şi ştiu că sunt oameni care îşi doresc să fim din nou în elita mondială. Sportul este o afacere şi dacă nu recunoaştem acest lucru, nu avem ce cauta în elita mondială. Ce este de făcut: este un lucru simplu pe care l-am învăţat la scrimă şi anume să ne uitam de jur împrejur la partenerii noştri de întrecere şi să vedem ce anume au făcut ei pentru a reuşi. Aici avem exemple clare, state precum Ungaria, Italia şi mă uit puţin şi mai departe, Statele Unite ale Americii şi Corea de Sud. Apoi trebuie să vedem cum funcţionează la ei sistemul şi ce putem introduce şi la noi, pentru că putem, şi din fericire avem şi cu cine, şi cu ce. Este nevoie de muncă şi disciplină şi mai ales de adevăr. Cine mai minte şi nu îşi face treaba îi trage şi pe ceilalţi în jos. Nu mai este timp şi loc pentru minciună. Şi sunt şi soluţii.

Deşi Federaţia Română de Scrimă a avut cea mai importantă performanţă la această ediţie a Jocurilor Olimpice, disciplina în sine rămâne un mister pentru majoritatea privitorilor. Aveţi în vedere măsuri pentru a-l aduce mai aproape de iubitorii sportului?
Scrima este un sport de nişă, care are trei ramuri, spadă, sabie şi floretă, este elitist şi are un segment aparte de practicanţi. Beneficiile nu sunt vizibile pe termen scurt, dar pe termen lung sunt foarte folositoare în viaţa de zi cu zi. Este o artă marţială până la urmă şi te formează ca om, psihologic şi fizic vei putea să faci şi să reuşeşti tot ceea ce îţi propui şi vei găsi calea prin care să îţi atingi obiectivul, cu muncă şi corectitudine. Indiferent de domeniul în care vei lucra.

Urmează Tokio 2020. Care sunt obiectivele scrimei?
La Jocurile Olimpice de la Tokio ne propunem să calificăm două echipe şi să depăşim performanţele de la Rio. Scrima este un sport care poate aduce multe medalii pentru ţara noastră, lucru dovedit, aşa cum am mai spus, de cele 24 de medalii câştigate doar la competiţiile europene şi mondiale dedicate seniorilor la care adăugăm şi această medalie de la Olimpiadă.  Am câştigat 5 medalii la Jocurile Europene de la Baku 2015. La Rio am mers cu şanse reale în 4 probe şi am spus ca luăm 1-2 medalii, dar dacă luam 4, ţara noastră era mult mai departe. Dacă am avea 20 de săli de scrimă („uzine”, aşa cum zicea doamna Ana Pascu), credeţi-mă, este posibil să se întâmple.